IronRose123

Luna aşterne o pătură de amintiri pe nisipul rece. Întinşi pe spate, privim chipul lunii pe cutele de apă ce se sparg la picioarele noastre. Umblăm pe urmele scoicilor, intrăm în mare, ne scufundăm,ţinându-ne ochii deschişi. Ne rotim printre peşti, ni se încolăcesc alge în jurul gleznelor, şi lăsăm în urma noastră dâre de nisip risipite. Te pierd şi,o dată cu tine, pierd şi speranţa regăsirii noastre. Înot până la mal, senzaţia de sufocare dispare. Mă aşez,

Puzzle : Ma simt bizar,iar ceea ce se intampla in jurul meu nu se potriveste perfect.Viata lugubra s-a transformat intr-o viata linistita...dar seamana din ce in ce mai mult cu un puzzle. Un puzzle cu nenumarate scene de teatru,actori,decoruri,roluri si celelalte elemente vitale unei piese. Dar foarte importanta este cortina ce se deschide pentru a intra in aceasta piesa numita viata si aceeasi cortina ce se inchide pentru a o parasi in mii de aplauze si lacrimi. Deocamdata este opinia cu privire la viata mea. Nu fac aluzii cu privire la anumite persoane.Doar sper sa inteleaga. Ma pot exprima sincer ,dar imi place jocul incurcat de cuvinte d